Au patruzeci de zile ca să semneze. Problemele încep în ziua 41.
*Start-Up Nation, ediția a patra, a ajuns la contractare. Despre ce urmează după semnătură — avansul, banca, achizițiile și motivele pentru care banii se pierd la final, nu la început.
*
Ministerul a anunțat în toamnă începerea semnării contractelor de finanțare pentru 3.140 de beneficiari, cu o alocație nerambursabilă totală de aproape 400 de milioane de lei. Adăugând contribuția proprie a firmelor, investiția estimată se apropie de 800 de milioane.
Fiecare beneficiar are patruzeci de zile ca să intre în aplicație, să descarce documentul de acordare a alocației, să îl semneze electronic și să îl reîncarce împreună cu dovada cofinanțării — extras de cont bancar, scrisoare de aprobare a creditului sau contract de credit. Termenul curge de la data primirii deciziei privind admiterea la finanțare și nerespectarea lui atrage respingerea de la finanțare (secțiunea 6.3.2 alin. (14) din procedură; termenul inițial de 20 de zile a fost dublat prin Ordinul nr. 280/2026).
Termenul este, așadar, individual și este al beneficiarului. Nu curge de la anunțul ministerului, nu se împlinește pentru toți în aceeași zi și nu include contrasemnătura agenției. Fiecare firmă are propria zi 41.
Patruzeci de zile sunt suficiente. Problema nu este semnătura.
Din experiența dosarelor de acest tip, cele mai multe finanțări nu se pierd la depunere și nici la contractare. Se pierd la decontare, la verificarea pe teren sau în perioada de monitorizare, pentru lucruri care păreau detalii administrative în luna a doua și au devenit motive de recuperare în luna a douăzecea.
Scriu rândurile care urmează din două poziții în același timp: a juristului care verifică actele unei firme beneficiare și a celui care a văzut, de partea cealaltă, ce anume cade la control.
Ce document ai semnat, de fapt
Programul are la bază Ordonanța Guvernului nr. 29/2024 privind programul START UP NATION – ROMÂNIA 2024, completată ulterior, iar procedura de implementare a fost aprobată prin Ordinul ministrului economiei nr. 328/2025, publicat în Monitorul Oficial nr. 243 și 243 bis din 20 martie 2025. Ajutorul se acordă ca ajutor de minimis, sub plafonul de 300.000 de euro pe întreprindere unică pe o perioadă de trei ani (Regulamentul (UE) 2023/2831).
Până aici, nimic ieșit din comun. Urmează însă partea pe care puțini o verifică.
Procedura a fost modificată de cinci ori: prin Ordinele nr. 1565/2025, 2338/2025, 280/2026, 480/2026 și 922/2026. Nu sunt corecturi cosmetice. Ordinul nr. 280/2026 a dublat termenul de contractare și a schimbat regimul plăților. Ordinul nr. 922/2026, publicat în iunie, a mutat termenul-limită pentru finalizarea cheltuielilor de la 17 septembrie 2027 la 8 decembrie 2027.
Merită reținut, în treacăt, și un al treilea moment, pe care mulți îl confundă cu semnătura: intrarea în vigoare a contractului. De acolo curg cele douăsprezece luni de implementare, nu din ziua în care beneficiarul a încărcat documentul semnat.
Prima recomandare practică este, deci, și cea mai banală: lucrați pe forma consolidată a procedurii, în vigoare la data semnării contractului dumneavoastră, nu pe ghidul descărcat în primăvara lui 2025 și nici pe articolul de presă care l-a rezumat. Am văzut firme care și-au construit graficul de implementare pe un termen care fusese deja modificat.
Avansul de 50% nu intră în contul firmei
Aici se află cea mai costisitoare neînțelegere a acestei ediții.
După contractare, beneficiarul poate primi până la 50% din alocația nerambursabilă. Ministerul a anunțat că suma se virează băncilor partenere, care au apoi șapte zile pentru a o transfera în conturile beneficiarilor. Până aici, totul sună bine.
Numai că banii aceia nu ajung într-un cont obișnuit al firmei. Ajung într-un cont dedicat, deschis la banca parteneră, folosit exclusiv pentru program, iar utilizarea sumei se face cu acordul băncii și proporțional cu creditul sau cu fondurile proprii angajate pentru fiecare cheltuială.
Reformulez, pentru că aici se blochează oamenii. Nu puteți plăti un utilaj integral din avans. Pentru fiecare plată, banca verifică și eliberează partea de grant proporțional cu partea pe care o acoperiți dumneavoastră. Dacă nu aveți credit, trebuie să depuneți diferența în cont înainte de prima plată.
Consecința practică este că firma are nevoie de bani lichizi la momentul achiziției, indiferent că are 125.000 de lei virați în cont. Un beneficiar care a construit planul pornind de la ideea că avansul îi acoperă jumătate din investiție, imediat și necondiționat, descoperă în luna a treia că nu poate lansa comanda.
Creditul punte: nu e obligatoriu, dar rezolvă o problemă reală
Alocația acoperă maximum 90% din cheltuielile eligibile, în limita a 250.000 de lei, restul fiind contribuția proprie de minimum 10%. Pentru acea contribuție, beneficiarul are două variante: surse proprii sau credit bancar.
Creditul punte — denumirea uzuală pentru finanțarea care acoperă decalajul dintre momentul plății furnizorului și momentul decontării — nu este impus de procedură. Este însă recunoscut de contract, iar un amănunt o confirmă: activele corporale trebuie asigurate pentru toată durata contractului, cu cesionarea drepturilor din poliță către agenție, iar în situația unui credit punte cesiunea poate fi făcută, cu acordul agenției, către banca parteneră, până la rambursarea creditului.
Pentru cineva care decide acum dacă ia sau nu creditul, trei observații.
Costurile de finanțare ale creditului contractat la banca parteneră sunt cheltuieli eligibile — dar numai dacă au fost prevăzute ca atare în planul de afaceri de la început. Dobânda pe care o descoperiți în luna a cincea nu se decontează retroactiv.
Schimbarea băncii partenere este posibilă doar până la intrarea în vigoare a contractului. După acel moment, rămâneți cu banca aleasă, inclusiv cu condițiile ei de creditare și cu viteza ei de analiză. Merită verificat, înainte de semnătură, nu după, dacă banca respectivă chiar aprobă creditul pentru profilul firmei.
Iar refuzul de creditare nu este o ipoteză teoretică. Presa de specialitate a relatat cazuri de firme admise la finanțare care nu au reușit să acopere contribuția proprie tocmai pentru că banca parteneră a refuzat creditul. Soluția, în acele situații, este depunerea sumei din surse proprii — dacă există.
Achizițiile: dosarul se construiește înainte, nu după
Regula este simplă în enunț și trădătoare în aplicare. Achizițiile se fac în condiții de piață, iar dosarul de achiziție cuprinde cel puțin trei cereri de ofertă, cu dovada transmiterii lor, ofertele primite, o justificare semnată a ofertei alese și contractele încheiate. Cheltuielile sub 1.000 de lei cu TVA sunt exceptate, fiind suficientă o singură ofertă. Dosarul se depune odată cu cererea de rambursare.
Elementul care pică cel mai des la verificare nu este numărul ofertelor. Este dovada transmiterii cererilor. Trei oferte apărute din senin, fără nicio urmă că au fost solicitate, nu formează un dosar de achiziție. E-mailurile de solicitare, cu dată și destinatar, trebuie păstrate din prima zi, pentru că nu pot fi reconstituite în luna a unsprezecea.
Mai există câteva interdicții pe care le semnalez pentru că sunt ușor de încălcat din neatenție. Bunurile trebuie să fie noi, iar leasingul și bunurile second-hand sunt excluse. Nu se poate cumpăra de la furnizori afiliați sau de la rude până la gradul al doilea. Cheltuielile efectuate înainte de contract nu sunt eligibile, cu excepțiile prevăzute expres — consultanța, înființarea firmei și semnătura electronică. Consultanța este plafonată la 10.000 de lei și poate fi prestată doar de furnizori din diviziunea CAEN 70, care nu livrează alte bunuri sau servicii în același proiect. Un autoturism este eligibil în limita a 50.000 de lei, cu excepțiile pentru rent-a-car, școli de șoferi și taxi.
Observația de jurist, nu de consultant: regula privind furnizorii afiliați se verifică în fapt, nu doar în declarație. O achiziție de la firma cumnatului rămâne o achiziție de la firma cumnatului, chiar dacă declarația pe propria răspundere spune altceva — iar declarația falsă atrage recuperarea integrală a ajutorului, nu doar respingerea cheltuielii.
Cele două locuri de muncă
Beneficiarul trebuie să creeze cel puțin două locuri de muncă cu normă întreagă, pe durată nedeterminată, după intrarea în vigoare a contractului, și să le mențină cel puțin 24 de luni de la plata finală — sau 30 de luni, dacă termenul mai lung a fost asumat pentru punctaj. Un post rămas vacant trebuie ocupat în 45 de zile, iar un contract individual de muncă nu poate fi suspendat de mai mult de două ori.
Aceasta este, după părerea mea, obligația cel mai des subestimată. Este singura care se întinde pe doi ani după ce banii au fost încasați și investiția a fost făcută, într-un moment în care atenția firmei s-a mutat de mult de la proiect. Un angajat care pleacă în luna a optsprezecea și un post neocupat timp de două luni produc exact aceleași consecințe ca o cheltuială neeligibilă.
Recomandarea concretă: cele 45 de zile se urmăresc într-un calendar, cu alarmă, de către cineva anume din firmă. Nu de „contabilitate, în general”.
Ce rămâne după ce banii au fost plătiți
Cheltuielile trebuie finalizate și cererea de rambursare depusă în maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a contractului, dar nu mai târziu de 8 decembrie 2027. Plata se face după verificarea documentelor, iar reprezentanții autorităților pot efectua controale anunțate sau neanunțate, online sau la fața locului, atât la sediul beneficiarului, cât și la furnizori.
După plată, contractul nu se încheie. Firma trebuie să funcționeze cel puțin trei ani de la plata integrală, activele finanțate nu pot fi vândute, închiriate sau înstrăinate și trebuie păstrate în proprietatea societății, iar durata totală a contractului poate ajunge la cinci ani. Documentele privind ajutorul se păstrează zece ani.
Un punct care merită atenție specială, pentru că aici textele nu sunt perfect aliniate: procedura interzice transferul părților sociale în perioada de implementare și de sustenabilitate, în timp ce contractul-cadru limitează înstrăinarea la cel mult 49% din părțile sociale. Oricine are în vedere o intrare de asociat, o cesiune sau o restructurare în următorii ani ar trebui să clarifice în scris, cu autoritatea contractantă, ce regim i se aplică — înainte de operațiune, nu după.
Sancțiunea, în caz de nerespectare, nu este doar restituirea. Ajutorul se recuperează cu dobândă, calculată de la data plății până la data recuperării, iar rezilierea pentru neîndeplinirea obligațiilor poate atrage excluderea de la finanțări de stat pentru trei ani.
Ce fac, concret, firmele care își păstrează banii
Nu fac nimic spectaculos. Țin un dosar fizic și unul electronic în care intră, în ordine, fiecare cerere de ofertă transmisă, fiecare ofertă primită, fiecare justificare semnată. Verifică la bancă, înainte de a comanda, cât se eliberează din avans pentru acea plată. Pun în calendar cele trei termene care nu iartă: 8 decembrie 2027, cele 45 de zile pentru un post vacant și data până la care trebuie menținute locurile de muncă. Și desemnează o persoană responsabilă cu proiectul, care nu este nici administratorul ocupat, nici contabilul extern.
Finanțarea nerambursabilă nu este un venit. Este un ajutor acordat sub condiție, iar condițiile se verifică ani după ce banii au fost cheltuiți. Diferența dintre o firmă care a luat 250.000 de lei și una care i-a păstrat se decide, aproape întotdeauna, în documentele pe care nimeni nu avea chef să le întocmească la momentul potrivit.